Drept Penal şi Procesual Penal, Jurisprudență, Spete Jurisprudenta, Ştiri juridice

Procedura jurisdicţională a contestaţiei la executare. Rezolvarea situaţiilor juridice care afectează executarea unei hotărâri penale

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!
 

Examinând contestaţia formulată de condamnatul A., Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte aminteşte că procedura jurisdicţională a contestaţiei la executare este menită să rezolve situaţiile juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

În cauza de faţă, se constată că prin Sentinţa penală nr. 248/PI din 04 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara din Dosar nr. x/2021, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 296/A fin 08 decembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost recunoscute hotărârile penale străine privind persoana condamnată A. şi s-a dispus transferarea acesteia într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 1827 zile închisoare (5 ani) pentru săvârşirea unor infracţiuni de „trafic de stupefiante”, conform articolelor 28a alin. (1) cazul 2, 3, 4 şi 5, alin. (4) cif 3 din Legea privind stupefiantele (SMG) şi art. 12 cazul 2 din C. pen. austriac, fapte incriminate de legea penală română prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. S-a constatat că persoana condamnată A. a executat din pedeapsă până la 02 iunie 2020 o perioadă de 784 zile închisoare şi s-a dedus în continuare perioada executată din 02 iunie 2020 la zi.

Înalta Curte constată că autorităţile judiciare din Austria au comunicat că, prin decizia pronunţată la 29 noiembrie 2021 în Dosarul nr. x Curtea de Apel Linz a redus pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată numitului A. prin sentinţa penală a Tribunalului Regional Linz din Dosarul nr. x, cu 6 luni închisoare, astfel încât pedeapsa ce urmează a fi executată urmare a transferării petentului într-un penitenciar din România va fi de 4 ani şi 6 luni închisoare.

În cererea pendinte, condamnatul critică Sentinţa penală nr. 47/PI din 25 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, făcând referire, de fapt, la Sentinţa penală nr. 248/PI din 04 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/2021 (definitivă prin Decizia penală nr. 296/A din 08 decembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) prin care a fost recunoscută hotărârea penală străină definitivă, susţinând că nu au fost avute în vedere dovezile din care reieşea că hotărârea de expulzare din Austria nu era definitivă, iar Judecătoria Linz i-a redus pedeapsa cu 3 luni, ulterior, în urma formulării unei contestaţii, pedeapsa fiind redusă de Tribunalul Linz cu încă 3 luni.

Înalta Curte constată că aceste critici puteau fi formulate doar în cursul judecării fondului cauzei, neputând face obiectul contestaţiei la executare, întrucât, astfel cum s-a arătat anterior, aceasta poate fi formulată în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, fără a putea fi analizate ori reanalizate aspecte de fond deja avute în vedere de instanţe la momentul soluţionării cauzei. Drept urmare, aspectele invocate de contestatorul condamnat reprezintă chestiuni de fond, care au intrat în puterea lucrului judecat, prin rămânerea definitivă a Sentinţei penale nr. 248/PI din 04 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara din Dosar nr. x/2021, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 296/A din 08 decembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În speţă nu se invocă motive care să vizeze hotărârea atacată, contestatorul făcând referire exclusiv la hotărârea pronunţată pe fondul cauzei prin care s-a dispus recunoaşterea sentinţei Tribunalului Linz din 17 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x, rămasă definitivă la 25 ianuarie 2021. Prin urmare, la momentul recunoaşterii hotărârii penale străine, aceasta avea caracter definitiv, iar contestatorul, în realitate, pune în discuţie chiar legalitatea şi temeinicia hotărârii în baza căreia se face executarea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 47/PI din 25 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Sursa informației: www.scj.ro.